Pagini

joi, 31 decembrie 2015

duminică, 27 decembrie 2015

Cryptocereus anthonyanus

       La noi infloreste in fiecare iarna, pana acum a stat pe terasa acoperita, se anunta temperaturi negative, mergem sa le ducem in mansarda. Ma bucur ca florile ne-au incantat cu culorile lor pana acum de Craciun, ma ingrijoreaza insa, temperanurile neobisnuit de ridicate, sper ca totul sa fie ok in anul urmator.





read more " Cryptocereus anthonyanus"

marți, 8 decembrie 2015

Eclere cu stevia rebaudiana


       In weekend am facut eclere dupa reteta Jamilei   nu sunt la prima 'abatere' iar fiicei mele ii plac foarte mult. Singura diferenta este ca acum le fac cu stevia. Tare as vrea sa inlocuiesc si faina alba dar aluatul este foarte pretentios. Pentru glazura am folosit ciocolata neagra in care am adaugat putina miere.
read more "Eclere cu stevia rebaudiana"

vineri, 4 decembrie 2015

Pesmeti din tarate de ovaz

       Aspectul lor nu este tocmai imbietor, dar au devenit un produs nelipsit in familia noastra substituind cu brio painea.
        Ingredientele sunt: tarate de ovaz (la inceput am folosit tarate de grau), 250g sunt suficiente pt o tava, 2-4 linguri de in macinat grobian, sare, apa (apa se pune dupa ochi, cum ar spune mama mea, adica sa rezulte un continut sfaramicios dar apa sa nu se vada in bol, cine o sa faca o sa-si dea seama despre ce scriu acum), daca totusi s-a pus mai multa apa se pot adauga tarate, seminte de chia sau psyllium (atentie, cele din urma intaresc foarte repede continutul). Se mai pot pune in acest continut seminte de canepa, mac, susan, chimen (preferatele mele), am facut chiar si cu branza rasa, amintesc de saratele.
       Acum am observat ca in bolul meu se vede in coltul din dreapta jos se vede apa, eu am mai adaugat tarate.
       Am intins 'maclavaisul"  in tava, pe o foaie de silicon, este buna si o foaie de copt dar recomand sa se unga usor cu putin ulei, uneori se mai poate prinde si am impartit dupa cum se vede in imagine.
     Este important de precizat ca eu il intind cu spatula aceea cu care se iau feliile de tort, usureaza mult munca. Si imparteala o fac tot cu spatula.
Si asa arata produsul finit.


     Eu cred ca taratele de la Pirifan sunt cele mai bune ca textura, dar nu gasim tot timpul si mai luam si alte  marci.
     Acum pentru 'carcotasi, stiu ca mirosul de paine este inegalabil, mai ales cand faci paine de casa, asa cum am facut noi foarte mult timp, dar cand obezitatea '' zice nu si nu'' e musai sa ne adaptam cumva. Si cum o salata de vinete sau icre nu merge nicicum fara ceva cereala atunci acesti pesmeti sunt ideali. Noi ne-am obisnuit, cred ca ii fac de doi ani, poate si mai mult.
     P.S. Inspiratia a venit din retetele Dukan.

read more "Pesmeti din tarate de ovaz"

miercuri, 2 decembrie 2015

Craite de iarna

       Asa aratau craitele mele de 1 Decembrie:).



       Cu precizarea ca sunt in solar:).
read more "Craite de iarna"

joi, 3 septembrie 2015

Cereus

      Imi place acest cactus, il compar cu un om timid si retras care din cand in cand se evidentiaza prin bunatate.

read more "Cereus"

joi, 13 august 2015

Mierea, toxica sau nu la temperaturi ridicate?

       De ani de zile incerc sa aflu adevarul, este toxica sau doar isi pierde minunatele calitati si devine un simplu indulcitor. Am tot intalnit retete cu miere, nu doar deserturi ci si gen friptura (carne unsa cu miere pentru a prinde o crusta dulce si crocanta)  inclusiv in restaurante, deci teoretic verificate de laboratoarele alimentare.
       Am citit articolul acesta, astept pareri din partea celor care intra si citesc, eu nu mai consum zahar si pt mine este important sa aflu adevarul.
Din ce în mai multe persoane cred cu tărie – şi exprimă foarte vocal, inclusiv în comentariile postate pe cevabun.ro – faptul că mierea tratată termic devine toxică. Cum? Ce? De unde a unde a apărut asta? Căutând sursa am descoperit un interviu acordat gsp.ro de către prof. Gheorghe Mencinicopschi în care afirmă, printre altele, că “În contact cu apa mai caldă de 40 de grade, mierea devine toxică, îşi schimbă proprietăţile. O putem folosi, dar după ce am aşteptat puţin să se mai răcească ceaiul”. Este posibil aşa ceva, după ce ani în şir milioane de oameni din întreaga lume şi-au îndulcit ceaiul cu miere? Să verificăm cum ar putea ca unul dintre cele mai complexe alimente furnizate de natură şi totodată cu atâtea calităţi curative recunoscute să se tranforme într-o ameninţare pentru sănătatea noastră.
Ingrediente:
Conform wikipedia.org, “mierea este un aliment cu gust dulce și parfumat, cu aspect semifluid, vâscos sau cristalizat și culoare specifică, având un conținut mare de zaharuri și substanțe minerale, vitamine, enzime,acizi organici.[…]În raport cu substanțele colorate care se găsesc în nectar și care sunt pigmenți vegetali – caroten, clorofilă, xantofilă – culoarea mierii diferă de la incolor până la neagră. […]Cu timpul, mierea își pierde culoarea inițială, de obicei se închide la culoare, iar în timpul cristalizării se deschide”.
Mierea are o alcătuire complexă în care predomină apa şi substanţele zaharoase (în proporţie de 99%) şi un rest de 1% substanţe nezaharoase. Cum apa caldă nu poate să fie considerată toxică, rezultă că definitorii pentru calităţile mierii (sau defectele ei în cazul în care este încălzită) sunt substanţele zaharoase care o compun:  fructoză, glucoză, sucroză.
Ce se întâmplă cu zaharurile la cald?
În 1912, chimistul şi medicul francez Louis Camille Maillard, cercetăror al rinichilor şi bolilor lor, a publicat rezultatul cercetărilor sale în lucrarea “Action of Amino Acids on Sugars. Formation of Melanoidins in a Methodical Way.”  Maillard descoperise ceea ce peste ani avea să fie cunoscut sub numele de efectul Maillard: procesul de rumenire – reacţia dintre aminoacizi şi zahăr, de regulă în prezenţa căldurii. Reacţia de rumenire, aşa cum a fost ea documentată de cercetătorul francez, se întâlneşte în multe dintre produsele pe care le mâncăm zi de zi: pâinea albă, pâine prăjită, carnea friptă la grătar sau friptura frumos rumenită la cuptor, wiskey, bere şi cafea, dulce de leche, lapte praf sau condensat, sirop de arţar, biscuiţi şi dulciuri pe bază de făină albă.
Cealaltă reacţie de transformare a zaharurilor la cald, caramelizarea, este un proces de piroliză (procedeu de transformare sau de descompunere termică a compușilor sau a substanțelor chimice organice –  care implică schimbarea simultană, ireversibilă, a compoziției chimice și a fazei fizice a compusului – în condiții de temperaturi înalte și fără aer).
În ambele cazuri,  atât în cel al rumenirii cât şi în cel de caramelizare,  se formează o aldehidă (alcool dehidrogenat) numită hidroximetilfurfurol, abreviat HMF. Acest compus este considerat ca fiind dăunător sănătății în urma unor teste efectuate in-vitro și a unor studii pe șobolani. Nu există niciun studiu cu subiecți umani care să demonstreze acest lucru.  
Ce este HMF?
HMF (hidroximetilfurfurol) – C6H6O3 –  este un compus organic ce apare în urma deshidratării unor anumite tipuri de zaharuri.  HMF nu este prezent în alimentele proaspete, dar apare în mod natural în alimentele care conțin zaharuri în timpul procesului de gătire (caramelizare sau rumenire), deshidratare sau prin învechire. Există cantități mici de HMF în miere, sucuri de fructe și lapte UHT. De asemenea, cantitatea de HMF în oțeturi, gemuri, produse alcoolice sau biscuiți indică gradul de procesare termică (cu cât cantitatea de HMF este mai mare, cu atât procesul de tratare termică la care alimentul a fost supus a fost mai mare). Cantități mai mari de HMF se găsesc în mod natural în cafea (unele tipuri de cafea prăjită conțin între 300 și 2900 mg/kg de HMF), produse de patiserie, bere brună sau fructe uscate (prunele uscate conțin până la 2200 mg/kg).
HMF-ul în miere
Mierea proaspătă naturală conține cantități foarte mici de HMF (mai puțin de 15mg/kg) iar standardul specificat în Codex Alimentarius este de 40mg/kg. Cantitatea de HMF din miere, ușor de verificat în laborator, este un indicator important al calității acesteia – o cantitate mare de HMF indică prezența unor zaharuri adăugate în miere sau a unui tratament termic excesiv la care mierea a fost supusă. Testele efectuate pe miere au folosite în primul rând pentru a determina mierea falsificată (cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori), cu cât cantitatea de HMF era mai ridicată, cu atât mai mult zahăr era adăugat în ea. Dar este suficientă cantitatea de HMF format la cald în miere pentru a ne pune în pericol sănătatea? Conform celor specificate mai sus, nu există studii pe subiecți umani care să confirme cantitățile minime de HMF ingerat ce pot fi dăunătoare.
Concluzia
Ce îi face căldura mierii? Probabil cel mai bun şi avizat răspuns îl dă Ross Conrad, autor al cărții Natural Beekeeping: Organic Approaches to Modern Apiculture . “Ideea este că prelucrarea termică distruge enzimele. Practic, de fiecare dată când încălzim mierea enzimele se distrug ceea ce reduce foarte mult calitățile curative ale mierii. Mierea crudă și proaspătă are proprietăți antibacteriene și antifungice incredibile.” În plus, crește cantitatea de HMF, dar nu într-atât încât să fie toxică. Astfel, dacă doriţi ca toate calităţile mierii să se regăsească în ceaiul dumneavoastră, nu adăugaţi mierea decât dacă temperatura acestuia nu depăşeşte 40 de grade Celsius.
  • Cantitatea de HMF este atât de mică în mierea încălzită încât nici măcar în acest caz nu atinge valorile de (40mg/kg) prevăzute în Codex Alimentarius. Aici ne referim la mierea de bună calitate.
  • Conform Airborne.co.nz, mierea ajunge la o concentraţie de HMF de 30mg/kg la dacă este expusă la temperatura de 40 grade Celsius timp de 20-50 de zile sau la 80 de grade pentru 2 ore.
  • Mierea tropicală are în mod natural 80mg/kg HMF și nu este considerată ca fiind dăunătoare consumului alimentar.
  • Comparativ cu mierea, melasa din zahăr are o concentraţie de HMF de 100 de ori mai mare.
Aşadar, nu mierea, singură, ar avea un component care să se tranforme într-o otravă la cald ci zahărurile conţinute de miere, carne, pâine, ceapă, etc. pot deveni toxice la cald, dar în proporţii mult mai reduse în cazul mierii decât în al celorlalte alimente. Concluzia este că zi de zi îngurgităm cantităţi rezonabile de HMF din fripturi, grătare, biscuiţi, pâine albă sau prăjită, bere, cafea, fructe deshidratate (inclusiv în sănătoasele mixuri de muesli). Mai puţin din mierea încălzită într-un ceai. E mierea toxică la cald? Nu. Punct.
Surse:

SURSA: Ceva bun! 
read more "Mierea, toxica sau nu la temperaturi ridicate?"

miercuri, 5 august 2015

Dulceata din flori de soc cu sirop de struguri

         De cativa ani incerc sa fac aceasta dulceata, tot uitam sa merg sa vad daca fructele de soc (din livada de la serviciu) s-au copt. Anul acesta am reusit si nu mi pare absolut de loc rau. Este putin de munca la desfacutul bobitelor de pe ramurele dar merita tot efortul.         
       Cu siguranta ramane in lista mea de dulceturi mai ales ca se face usor cu siropul de struguri. 


      
read more "Dulceata din flori de soc cu sirop de struguri"

sâmbătă, 1 august 2015

Suc de mere

       Anul acesta am facut doua feluri de suc de mere, unul este mai mult spre nectar, cel pe care l-am facut si anul trecut, iar pe celalalt l-am facut cu ajutorul oalei "steam juicer" acesta are consistenta sucului normal cu gustul usor spre cel de compot de mere. 
       Mie imi plac amandoua, in familie parerile sunt impartite.
       La cel asemenea nectarului am muncit mai mult deoarece a necesitat trecerea merelor prin masina de facut suc de fructe insa a compensat timpul de fierbere, cat i-am luat spuma.
       Pentru cel facut in steamer am taiat merele felii si le-am pus in sita dar am fiert mult mai mult. 
       La nici unul nu am pus zahar, am facut suc din aceeasi cantitate de mere si rezultatul a fost aproximativ egal.


P.S. In cel nectar am pus o bucata de scortisoara si cinci cuisoare, aroma este divina.

       P.P.S. Anul trecut am facut pectina de mere, si anul acesta voi repeta reteta, este foarte folositoare la dulceturile cu stevia.


read more "Suc de mere"

miercuri, 22 iulie 2015

Ariciul

       Sper din suflet ca nu a plecat, l-am dus in gradina de legume unde, cred eu. are tot ce i trebuie.
       Are un somn extraordinar de profund, aici e la mine in brate.


read more "Ariciul"

sâmbătă, 18 iulie 2015

Suc de dude si gem de dude cu suc de mere

       Am facut gem de dude. Aduce le gust si textura usor cu cel de mure, este delicios mai ales ca nu am folosit zahar.
         In primavara am cumparat minunea aceasta de oala cu care am facut sucul de dude, tot fara zahar.



      
Am mai oprit la congelator ceva dude sa le combin cu murele.
read more "Suc de dude si gem de dude cu suc de mere "

vineri, 26 iunie 2015

Iasomia

   Acum s-au scuturat florile dar vreau sa vedeti  de ce bucurie am eu parte in fiecare an la locul de munca.



      Am cules flori pentru ceai.
        Si am pus si in ulei la soare.

      


       Ea este din gradinuta noastra.



read more "Iasomia"

sâmbătă, 20 iunie 2015

Gradina cu legume, iunie 2015

      Anul acesta am inceput destul de tarziul cultivatul legumelor in gradina.
Nu mi se par superincarcate tomatele dar daca reusesc sa le tin sanatoase pana in  toamna sunt megamultumita.
Avem soiuri vechi si noi de tomate.

Milla (cherry pentru rosii in sos tomat)


 Tumbling Tom din care am mancat deja.


Vilma, sunt incarcate de rod, trebuia sa le iau mai de aproape.


 Acestea nu stiu cum se numesc dar au crestere determinata,



 Rosiile noastre de Dambovita (de la Banca de seminte Suceava).

 Aici se intampla un fenomen pe care nu l-am mai intalnit, si doar la cele de Dambovita, Se opreste planta (la ucateva fire) la primul rod.

 Am cumparat cateva fire de Prekos sa se coaca mai repede.


Reyana, le-a luat sotul 'asa sa vedem si noi cum sunt":).




Castraveti de la Bakker, ne-a adus cineva seminte si le-am plantat, ce era sa facem:)).



Pepino gold (damblaua mea cum spunea bunica Dzeu s-o odihneasca!)

Si inca una cu toate ca l-am pus ingrozitor de tarziu, cartof dulce:


Am uitat, si a treia, phisalys, sper sa-l gust anul acesta.



Sfecla rosie plantata in mai multe etape:


Fasolea cultivata acum cateva zile, inaintea ploilor.


Si primul borcan de conserve din gradina:


Eu spun sa fim sanatosi, sa avem putere de munca si sa le mancam alaturi de cei dragi, ceea ce va doresc si voua!






read more "Gradina cu legume, iunie 2015"